"Ceea ce nu imbratisezi nu poti vindeca"
Sfantul Grigorie Teologul

luni, 25 iulie 2011

Timpul nu curge doar inainte 1 !

Datorita teoriei relativitatii elaborate de Albert Einstein, a fost ridicat un mare semn de intrebare legat de curgerea uniforma a timpului, asa cum e masurata ea de ticaitul unui ceasornic. De aici si pana la problema calatoriilor in trecut si in viitor n-a mai fost decat un pas. Iar dupa cat se pare, asemenea salturi in timp au existat si exista si in prezent .

Calugarii-fantomaMai exista in lume si alte locuri speciale, unde timpul pare suspendat. Unul din ele este pe insula Iona, in largul Irlandei. Aceasta insula, considerata drept sacra, ascunde mormintele mai multor suverani scotieni, irlandezi si norvegieni, cat si faimoasa manastire fondata in anul 563 de catre Sfantul Columba. Seara, se pot auzi muzici misterioase, venind de nu se stie unde, precum si bataia unor clopote-fantoma. Niste lumini inexplicabile scapara in noapte si au fost vazute chiar barci vikinge plutind de-a lungul coastei. Dar in Scotia, tara vecina, nimeni nu pare sa se mire de aceste lucruri. Peter Underwood, un specialist in materie, relateaza numeroase povesti ale unor calugari-fantoma, localizati mai ales acolo unde oamenii nu se aventureaza niciodata in timpul noptii. Sunt aceiasi calugari din perioada Sfantului Columba, purtand vesminte inchise la culoare si stranse in jurul taliei cu o franghie. Raman tacuti, ignorand prezenta oamenilor. Primele lor aparitii au avut loc in epoca Reformei, cand mormintele lor au fost profanate si crucile aruncate in mare. John MacMillan, care pe atunci restaura un vechi monument aflat pe insula, mergea intr-o seara pe un drum ce ducea la fosta abatie din nordul insulei. Trecuse de nenumarate ori pe acolo si cunostea perfect peisajul. Or, in seara aceea, a constatat uluit ca nu mai gasea unele dintre locurile cu care era obisnuit. Ferma domnisoarei Ferguson disparuse, la fel ca si aceea a prietenului sau, John Campbell. In ciuda surprizei, a mers insa mai departe. Orice urma de viata disparuse. A ajuns, in sfarsit, in nordul insulei. “Apropiindu-ma de plaja, am putut sa vad, scanteind sub lumina lunii, o flota de barci vikinge ce se indrepta spre nord. Erau paisprezece cu totul si vaslele lor despicau apa. Insemnele vikinge erau pictate pe panzele mari, de forma patrata. Cum vasele se apropiau de tarm, am putut sa disting fetele marinarilor, ce pareau sa strige, dar nu am auzit nici un sunet. Pe tarm, un grup de calugari ii privea cu teama si, mai apoi, cu teroare. I-am vazut mai apoi pe vikingi repezindu-se spre calugari, masacrandu-i si indreptandu-se mai apoi spre abatie. Nu pot sa spun daca au trecut cateva minute sau ore pana ce i-am vazut intorcandu-se, incarcati cu prada si manand vitele calugarilor. Cerul s-a luminat atunci in rosu si abatia a cazut prada flacarilor. Vikingii s-au urcat in barci si au pornit pe mare. Apoi, plaja si-a recapatat linistea ei obisnuita”. In aceeasi seara, John MacMillan a desenat din memorie emblemele colorate ce apareau pe vele, pentru a nu uita nici un detaliu, si a notat ceea ce isi amintea despre culori. Mai tarziu, specialistii de la British Museum au confirmat ca acele embleme datau de la sfarsitul secolului al X-lea. Or, in anul 986, un grup de vikingi pradalnici a debarcat pe plaja din Iona, i-au masacrat pe calugari, iar mai apoi au dat foc manastirii. In timp ce a avut acea viziune, John MacMillan nu stia despre acel fapt istoric si, la fel, nici alti martori care, de-a lungul anilor, au vazut desfasurandu-se aceeasi drama. Mai recent, unii au crezut ca este vorba despre realizarea unui film, atat de puternic a fost dramatismul celor vazute.

Sursa: 2012en.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...